România a cunoscut un puternic fenomen migrator după căderea regimului comunist, care a generat crearea unei diaspore de peste 3,6 milioane de români. Cele mai importante grupuri sunt: diaspora românească în Italia, unde în prezent locuiesc peste 1,2 milioane de români (potrivit ISTAT), cea din Spania, unde locuiesc peste 650.000 de români, cea din Germania și Regatul Unit, care împreună reprezintă peste jumătate de milion de români.
În contextul acestui fenomen și județul Vâlcea a fost afectat de plecarea unui număr semnificativ de persoane tinere către destinații considerate atractive financiar.
Potrivit Institutului Național de Statistică, de pe raza județului Vâlcea au emigrat temporar începând cu 2012 și până în prezent 25.082 de persoane. Dintre aceștia 11,5% sunt persoane cu vârste cuprinse între 0-14 ani; 24% persoane cu vârste cuprinse între 15-24 de ani; 62,5% cetățeni cu vârste între 25 și 64 de ani, iar 1,7% persoane cu vârste de peste 65 de ani.
Migrația unui număr mare de persoane într-un timp relativ scurt este asociat atât unor efecte negative, în special de ordin demografic, precum: depopularea, scăderea natalității, fenomenului copiilor rămași acasă, cât și unor aspecte pozitive, în special de ordin economic, precum remitențe.
Rata natalității este unul din primii indicatori la care demografii se referă atunci când discută despre migrație. Migrația este adesea asociat persoanelor tinere, dispuse să își reînceapă o nouă viață peste hotare. Tinerii care pleacă aparțin perioadei fertile 15-49 de ani (în cazul femeilor) ceea ce determină o scădere a numărului de nașteri în țara de origine. Nașterea primului copil este adesea amânată până la realizarea situației financiare, iar de cele mai multe ori actul nașterii se întâmplă peste hotare acolo unde tânara persoană s-a integrat în sistemul socio-economic și profesional.
Statisticile prezente pe site-ul Institutului Național de Statistică cu privire la acest fenomen ne indică faptul că natalitatea a cunoscut o scădere accelerată la nivelul județului Vâlcea, pozitionându-se astăzi sub media națională și chiar regională.
Dacă la începutul anilor 90, rata natalității în judetul Vâlcea era de 14,2 copii la 1000 de locuitori, liberalizarea călătoriilor și migrația către occident a vâlcenilor a generat o scădere a acesteia la 10 copii la 1000 de locuitori la începutul anilor 2000. Scăderea a continuat și ulterior și a fost accentuată de migrația masivă a tinerilor odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și cu liberalizarea călătoriilor către toate țările europene. Astfel în 2007 rata natalității ajunge să înregistreze valori de 8,5, cu 2 puncte mai puțin decât media națională. Anul trecut a fost înregistrat minimul absolut: 6,7 copii la 1000 de locuitori, după ce începând cu 2016 tendința era una în creștere și superioară valorii de 7 copii la 1000 de locuitori.
Migrația și întârzierea nașterii primului copil a determinat o îmbătrânire a populației și depopularea zonelor rurale ale județului Vâlcea.
Un alt efect negativ generat de migrația părinților este cunoscutul fenomen ”children left behind” sau fenomenul orfanilor albi, așa cum literature de specialitate îi numește. Sunt orfani datorită faptului că adesea se simt abandonați de părinții plecați la muncă peste hotare.
Fenomenul copiilor rămași singur acasă reprezintă o problemă important la nivelulul județului Vâlcea. Din cei peste 159038 de copii rămași singuri acasă, 2,65% (4216) provin de pe raza județului Vâlcea, potrivit raportului Grupului de lucru Interinstituțional pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate (CCPPMS), realizat în iulie-decembrie 2016 și actualizat în perioada septembrie-octombrie 2018 de Administrația Prezidențială.
Din cei 4216 copii, 443 au ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 775 aparțin familiilor monoparentale în care singurul părinte este plecat în străinătate, iar 3021 au unul din părinți plecați la muncă în afara granițelor.
Cu toate acestea, fenomenul nu se dovește a fi unul privat de consecințe pozitive pentru comunitate. Remitențele economice trimise acasă – identificat ca o contribuție financiară pentru dezvoltarea economică a familiei, orașului sau țării sau Remitențele sociale și educaționale – precum: noi abilități, idei și experiențe profesionale dobândite în țara de destinație pot fi reinvestite pentru dezvoltarea țării din origine, reprezintă principalele consecințe pozitive pe care migrația o generează.
La Vâlcea, candidatul pentru poziția de consilier județean Mihai Daniel Manda este primul candidat care i-a în calcul acest context și se gândește să propună realizarea primei comisii de acest fel din țară. Comisia Diasporei Vâlcene își propune să promoveze cultura, tradițiile și obiceiurile vâlcene în străinătate; să vină în sprijinul vâlcenilor din afara granițelor naționale și să favorizeze reîntoarcerea vâlcenilor acasă, potrivit domnului Manda, inițiatorul acestei propuneri.
Locuiesc de 10 ani în Italia și știu ce înseamnă să trăiești departe de casă. Străinătatea îți oferă lucruri bune, dar și mai puțin bune, motiv pentru care autoritate publică trebuie să fie alături de cetățenii aflați la mii de kilometri de casă. Cred că vâlcenii, oriunde s-ar afla promovează cu mândrie Vâlcea și se mândresc cu originile lor.
Este datoria noastră, a politicienilor, a românilor rămași acasă să fim aproape de ei și să încurajăm reîntoarcerea lor acasă, dar asta impetuos necesar să înțelegem bine fenomenul pentru a putea dezvolta proiecte adecvate în viitor.
Acest proiect urmărește înțelegerea mai bună a politicilor și bunelor practici care trebuiesc puse în aplicare pentru a sprijini procesele de cooperare dintre România și cetățenii români prezenți în diaspora, cu scopul de a genera o ”migrație de reîntoarcere durabilă” a cetățenilor județului Vâlcea, potrivit domnului Manda.
Inițiatorul își propune ca, comisia să fie formată din membrii ai Consiliului Județean Vâlcea, cu colaborarea Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea; Asociațiilor din diaspora din care fac parte vâlceni; Asociațiilor vâlcene care promovează obiceiurile, tradițiile, etno-gastronomia și turismul local; Specialiști în migrație (personal universitar).
Propunerea, în prezent la nivel de proiect urmărește, potrivit inițiatorului său să elaboreze politici active de ocupare a forței de muncă pe raza județului Vâlcea (promovarea antreprenoriatului, creșterea nivelului de educație și servicii); creșterea gradului de angajare a potențialilor migranți, prin promovarea și stimularea programelor dedicate educației și reformării profesionale, prin recunoașterea mai ușoară a calificărilor obținute în străinătate și sprijinul pentru investiții de afaceri în județ pentru persoanele reîntoarse din străinătate.
Un alt obiectiv urmărește încurajarea diferitelor acțiuni care implică intervenția directă a comunităților diasporice (investiții directe și de capital, rețele de informații, transfer de capital uman, filantropia și turismul diasporei, comerț, dar și consolidarea capacității asociațiilor de migranți de a coopera și participa la evenimentele din județ. Un exemplu de succes a fost gestionat de Asociația Cuore Romeno din Oristano, pe care o conduc, care în anul 2014 a organizat o gală caritabilă în Sardinia. În urma acestui eveniment s-a reușit dotarea a două saloane din cadrul secției de pediatrie a Spitalului Dragășani.
Ultimul obiectiv menționt de initiator se referă la diminuarea fenomenului copiilor rămași acasă, prin consolidarea unei mai bune cooperări între Inspectoratul Școlar Județean, Direcția pentru Protecția Copilului, autoritățile locale și județene Vâlcea în vederea consolidării sistemul de protecție și sprijin social pentru minorii rămași în țara de origine, implicând mamele și tații separați să colaboreze cu serviciul de protecție socială la nivel local și județean.
