CRÂMPOŞIE AROMATĂ – SOI NOU PENTRU OBŢINEREA VINURILOR ALBE AROMATE DE TIP “MUSCAT”

Sergiu-Ştefan GORJAN, Raluca Iuliana POPESCU, Bogdan Ion TRUŞCĂ

Stațiunea Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani

gorjansergiustefan@yahoo.com

REZUMAT

Lucrarea rezumă principalele însușiri ampelografice, indicatorii agrobiologici și tehnologici a unui soi nou omologat la SCDVV Drăgășani sub denumirea de ‘Crâmpoșie Aromată’, obținut prin hibridare sexuată între ‘Crâmpoșie selecționată’ x ‘Muscat de Hamburg’. După doi ani de testare în cadrul ISTIS, ‘Crâmpoșie Aromată’ se află în curs de brevetare, direcția de producție fiind în obținerea de vinuri aromate de calitate. Studiul, determinările și observațiile la acest soi, obținut de ing. Mărculescu Mircea au început încă din anul 2000 și continuă și în prezent în cadrul SCDVV Drăgășani. S-au analizat caracterele ampelografice, însușirile agrobiologice și tehnologice și s-au comparat cu soiul martor parental ‘Crâmpoșie Selecționată’.

Cuvinte cheie: elită, hibridare sexuată, vinuri aromate, testare, Crâmpoşie

INTRODUCERE   

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Drăgăşani face parte din arealul podgoriei Drăgăşani, cea mai veche podgorie din România, denumită şi străbunica viticulturii. Staţiunea de cercetare este cea dintâi staţiune de cercetare din ţară fondată în anul 1936 (Teodorescu, 1943). Cele mai cunoscute şi importante soiuri create la această staţiune de cercetare sunt soiurile pentru strugurii de masă ‘Victoria’ şi ‘Azur’, soiul apiren ‘Călina’, soiurile pentru vinuri albe ‘Crâmpoşie Selecţionată’ şi ‘Vilarom’ iar pentru vinurile roşii cele mai importante sunt ‘Negru de Drăgăşani’, ‘Novac’ şi ‘Alutus’. S-au obţinut şi clone de certă valoare pentru viticultură şi anume ‘Tămâioasă Românească clon 104 Dg’, ‘Sauvignon clon 62 Dg’, ‘Cabernet Sauvignon clon 7 Dg’ şi două soiuri de portaltoi—’Drăgăşani M70′ şi ‘Drăgăşani 57’ (Măcău şi Gorjan, 2016). Staţiunea de cercetare viticolă Drăgăşani deţine o ‘Colecţie Ampelografică’ ce este patrimoniu viticol naţional, în componenţa căreia se găsesc aproximativ 300 de soiuri. Soiurile existente în această colecţie, sunt soiuri autohtone, unele chiar locale, cu o adaptabilitate foarte bună la condiţiile eco-pedologice ale podgoriei (Gorjan, 2023).

MATERIAL ȘI METODĂ

Observaţiile pentru soiul ‘Crâmpoşie aromată’ şi pentru soiul martor ‘Crâmpoşie selecţionată’ s-au efectuat in câmpul comparativ care are o suprafaţă de 1,61 şi deţine în cultură 318 elite. Butucii de viţă de vie din aceste câmpuri experimentale sunt altoiţi pe portaltoiul SO4-4 şi pe portaltoiul BerlandierixRiparia Kober 5BB Selecţia Crăciunel 2 (C2). Au fost efectuate caracterizări şi descrieri ampelografice la aceste soiuri, avându-se în vedere principalele însuşiri agrobiologice, tehnolgice, compoziţia fizico-mecanică şi indicii tehnologici a 1 kg struguri cât şi profilul compoziţional al vinurilor.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

‘Crâmpoşia aromată’ prezintă următoarele  caractere ampelografice:

La dezmugurire, rozeta este scamoasă, de culoare verde deschis. Perioada de dezmugurire este medie, la începutul lunii aprilie. Vârful lăstarului tânăr este complet deschis, prezintă perii moi medii pe vârf, pigmentaţia antocianică a perilor moi de pe vârf fiind tot medie. Lăstarii sunt verzi, semierecţi, cu internodii de culoare verde cu dungi roșii, cu perii erecţi medii pe internoduri, cu cârcei lungi. Culoarea la frunza tânără a feţei superioare a limbului este verde cu zone antocianice, cu perii moi şi erecţi  între nervurile principale pe faţa inferioară şi superioară, aceştia fiind denşi. Frunza adultă este de mărime mijlocie, întreagă, rotundă cu 5 lobi, gofrată mediu. Sinusurile laterale superioare sunt medii, dispoziţia lobilor sinusurilor laterale superioare este închisă. Sinusul peţiolar este în formă de U, iar poziţia lobilor sinusului peţiolar este semi-deschis. Dinţii sunt lungi, cu ambele margini rectilinii. Floarea este hermafrodită normală, pe tipul 5, cu staminele şi gineceul complet dezvoltate, soiul fiind autofertil. Strugurii sunt de mărime mică-mijlocie (140-155 mm), cilindrici, uneori aripaţi. Din punct de vedere al compactităţii, strugurele este mijlociu, cu boabele aşezate potrivit de des pe ciorchine. Strugurele are o masă medie de 166,8 g, cu variaţii cuprinse între 164,5 g şi 169,9 g. Bobul este mijlociu (2-2,5 g), globulos, cu pieliţă groasă, verde–gălbui, cu gust de muscat. Boabele se separă uşor de pedicel şi conţin în medie 3-4 seminţe, care sunt complet formate. Coarda are culoarea brun-gălbuie.

În ceea ce priveşte însușirile agrobiologice, soiul ‘Crâmpoşia aromată’ are o vigoare mare de creştere şi o fertilitate bună a lăstarilor
(78 % lăstari fertili). Dezmuguritul are loc în prima decadă a lunii aprilie, iar înfloritul se realizează la începutul lunii iunie, chiar sfârşitul lunii mai, fapt datorat condiţiilor climatice. Maturarea deplină se realizează la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie (epoca V). Din studiul efectuat constatăm o rezistenţă biologică foarte bună la bolile criptogamice (mană, făinare, putregaiul negru şi cenușiu) în condiții de aplicare a tratamentelor anticriptogamice.

Prezintă însuşiri tehnologice valoroase, producțiile de struguri sunt de până la 16-17 t/ha. Strugurii acumulează în medie 200-210 g/l zaharuri la maturarea deplină, cu aciditatea totală cuprinsă între 6,16-6,20 g/l H₂SO₄. Gustul bobului are gust de muscat, poate fi utilizat în obţinerea de vinuri albe aromate de calitate superioară.

Putem observa în tabelul 1 şi tabelul 2 principalele însuşiri agrobiologice ale soiului ‘Crâmpoşia aromată’ pe perioada anilor studiaţi 2020-2022, în comparaţie cu soiul martor Crâmpoşie selecţionată. Soiul se remarcă printr-o bună rezistenţă biologică la ger şi la bolile criptogamice, media lăstarilor fertili fiind de 78%.

Tabelul 1

Principalele însuşiri agrobiologice ale soiurilor luate în studiu

Tabelul 2

Toleranța la principalii patogeni specifici viței-de-vie 

În ceea ce privesc însuşirile tehnologice putem constata o medie a strugurelui la soiul ‘Crâmpoşia aromată’ de 168,8 g în comparaţie cu soiul martor, aceasta având o greutate de 152,2 g. Media pe cei trei ani studiaţi la determinarea zahărului în must este de 203,3 g/L la soiul ‘Crâmpoşia aromată’ şi de 200 g/L la soiul martor. Soiul ‘Crâmpoşia aromată’ are o aciditate în must de 6,18 g/L H₂SO₄, iar soiul martor de 5,8 g/L H₂SO₄. Producţia de struguri calculată la ha este de 17 to la soiul ‘Crâmpoşia aromată’ şi de 16 to/ha la soiul martor. Referitor la producţia marfă, aceasta este de 80-90 % la soiul ‘Crâmpoşia aromată’ şi de 75-80 % la soiul martor (tabelul 3).

 Tabelul  3

Principalele însuşiri tehnologice ale soiurilor luate în studiu

Compoziţia fizico-mecanică a 1 kg struguri, determinările la 100 de boabe şi indicii tehnologici, prezintă valori mai mari în cazul soiului  ‘Crâmpoşia aromată’, comparativ cu soiul martor. Valorile medii ale soiului ‘Crâmpoşia aromată’ la numărul de boabe într-un kilogram (1) de struguri este de 596 boabe normal dezvoltate şi sănătoase faţă de 580 boabe la soiul martor. La determinările a 100 de boabe analizate observăm o valoare medie de 235 g masă boabe la soiul ‘Crâmpoşia aromată’, şi de 223,1 g masă boabe la soiul martor. Numărul de seminţe la 100 boabe analizate este de 162 la soiul ‘Crâmpoşia aromată’ şi de 158 la soiul martor. Indicii tehnologici analizaţi prezintă următoarele valori: Indicele de structură a strugurelui are valoarea de 29,26 comparativ cu soiul martor cu valoarea de 28,2. Indicele de compoziţie a bobului 4,48 la soiul ‘Crâmpoşia aromată’, respectiv 4,30 soi martor. În ceea ce priveşte indicele de randament acesta are valoarea de 3,20 în cazul soiului ‘Crâmpoşia aromată’ şi de 2,80 la soiul martor (tabelul 4).

 Tabelul  4

Compoziţia fizico-mecanică a 1 kg struguri şi indicii tehnologici ale soiurilor luate în studiu 

În ceea ce priveşte profilul compoziţional al vinurilor au fost efectuate analize de compoziţie care au scos în evidenţă valori medii valoroase ale soiului ‘Crâmpoşia aromată’. Pe perioada celor trei ani analizaţi avem o concentraţie alcoolică medie de 12,7 (% vol.) la soiul ‘Crâmpoşia aromată’, şi de 11,8  (% vol.) la soiul mator. Aciditate totală medie are valoarea de 6,12 (g/L acid tartric) ‘Crâmpoşia aromată’, respectiv 5,03 (g/L acid tartric) soi martor. Legat de  pH, acesta are valoarea de 3,21 ‘Crâmpoşia aromată’ şi de 3,22 soi martor (tabelul 5).

 Tabelul 5

Profilul compoziţional al vinurilor – analize de compoziţie generală 

Fig. 1.  Frunză şi strugure ‘Crâmpoşie Aromată’

CONCLUZII

Soiul ‘Crâmpoşie Aromată’ este superior soiului martor din punct de vedere al însușirilor agroproductive şi tehnologice, obţinându-se o producţia de struguri mai mare la ha şi o producţie marfă mai bună din punct de vedere  calitativ.

Soiul ‘Crâmpoşie Aromată’ se pretează foarte bine din punct de vedere ecopedologic podgoriei Drăgăşani pentru obţinerea de vinuri aromate de tip ,,Muscat” de calitate superioară, aroma de muscat din strugure şi vin fiind foarte evidentă.

BIBLIOGRAFIE

1. Gorjan S.Ş., 2023–Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicolă Drăgăşani – Orizonturi Drăgăşenene, Publicaţie de informare, turism şi cultură, Ediţie pilot. Editura Kitcom SRL, Verguleasa, Olt, pp:6
2. Măcău I. şi Gorjan S.Ş, 2016 – Podgoria Drăgăşani, Aspecte monografice şi de tradiţii, Editura Alma, Craiova, pp:109-110
3. Teodorescu I.C., 1943 – ,,Contribuţii la cunoaşterea podgoriei Drăgăşani”. România viticolă , Anul VII, Nr IX.

Figura 2.  Certificat de înregistrare-omologare ‘Crâmpoşie  Aromată’