#image_title

Excursia era programată într-o joi.
Ne-am adunat la autogară și… Ce să vezi? Nimeni nu a întârziat!
Doamna de istorie ne mai dăscălește: aveți grijă să nu cumva… nu aveți voie… O zi frumoasă tuturor! Dar ne mai dă și niște fișe: le veți preda completate la finalul excursiei! What?! Hai, fie…
Ziua chiar era frumoasă. Soarele de octombrie ne mângâia și ne făcea voioși și vorbăreți.

bia 02

Prima oprire: Templul Unirea Sfântă. Din București, evident! A fost sinagoga breslei croitorilor. Frumoasă clădire. Ne-a impresionat. Am aflat că a fost ridicată în secolul al XIX-lea și a servit pentru serviciul divin aproape o sută de ani. A trecut prin momente groaznice, fiind devastată de legionari în 1941. Ulterior, numărul evreilor din România a scăzut masiv și sinagoga fost închisă. Azi este muzeul comunității evreiești. E frumos înăuntru. Am descoperit multe obiecte de ritual: candelabrul menora, sofar, steaua lui David. Aflăm lucruri despre istoria și tradițiile evreilor din România, despre sărbători, viața cotidiană, bucătărie. La parter descoperim chiar și o încăpere mică în care a funcționat școala. Pe lângă sinagogi funcționau școli.

Evreii acordau importanță învățăturii. Ei vorbeau limbi străine.
Cultura română a fost îmbogățită prin contribuția evreilor. Am aflat că mulți artiști români cunoscuți aveau origine evreiască: Iosif Iser, Nicolae Vermont, Tia Peltz, H. Maxy și alții. Sunt păstrate aici și lucrări ale lui Octav Băncilă, care a redat cu măiestrie o lume trecută, așezând pe pânzele sale numeroase chipuri de evrei. Lucrările lor ne încântă la primul etaj al muzeului.
Știți cum mi s-a părut? Ca o bijuterie mică, dar foarte valoroasă. Mă refer la muzeu, desigur!

bia 03

Următoarea oprire: Sinagoga Mare, aflată în apropiere. Suntem așteptați. Vom descoperi o altă coordonată a istoriei: Holocaustul din România. Fotografiem monumentul care amintește de cei 125 de evrei uciși de legionari în timpul pogromului de la București, din 1941. Evrei… uciși… pogrom. Holocaust… Antonescu… trenurile morții Iași-Călărași… deportare… lagăre… Transnistria… sute de mii de victime… evrei… copii uciși… DE CE? CUM A FOST POSIBIL???
Cine poartă vina? Cum să facem să nu se mai întâmple asemenea tragedii?
În perioada interbelică în România trăiau în jur de 800.000 de evrei.

 

Holocaustul și regimul comunist au dus la scăderea numărului lor la aproximativ 3.000, azi. Evreii contribuiseră la războiul de independență și la Marele Război pentru Întregirea Patriei. Dar ei nu au primit decât târziu și cu greu cetățenia română, care le-a și fost retrasă în preajma celui de Al Doilea Război. Și a urmat catastrofa SHOAH (în ebraică)
Ce forțe ale întunericului s-au dezlănțuit de au stârnit ura și sălbăticia unora?
De la luminile discrete și prețioase ale primului muzeu, la cronica ororilor în cel de al doilea! Întrebări, întrebări, revoltă, durere. Deasupra capetelor noastre candelabrul din lemn de tei donat de o familie luminează trist…
ASEMENEA LUCRURI NU TREBUIE SĂ SE MAI INTÂMPLE NICIODATĂ!
Am continuat cu Templul Coral. Este singura clădire de cult mozaic cu cor, de unde și numele. Gabaiul, domnul Gilbert Șaim ne spune povesti de demult. Sinagoga a urmat modelul templului Leopoldstadt din Viena, distrus de naziști. Și această clădire a cunoscut vremuri grele. A fost incendiată de antisemiți la scurt timp după inaugurare, în secolul al XIX-lea, devastată de legionari și afectată de cutremure. Și totuși e deschisă prin truda oamenilor de bine, iar aici se ține serviciul divin iudaic. Părinții domnului Gil s-au căsătorit aici. Domnia sa și-a trăit practic toată viața în sinagogă. Este tare frumoasă. Are în față un candelabru mare, iar arhitectura are elemente de stil mauro-bizantin. Foarte frumoasă. În interior, femeile stau separate de bărbați printr-o perdeluță. În vremea comunismului, tinerii veneau la templu pentru a studia pe ascuns.
Riscul era mare, dar învățătura era mai importantă! Puținii evrei trăitori azi în România își păstrează tradițiile, trăiesc și muncesc alături de români. Și nu privesc înapoi cu mânie! Nu mi-a fost ușor să înțeleg mendrele istoriei. Sper să pot aduna mai multe informații și să învăț.
Ziua s-a încheiat cu vizionarea unui spectacol la Teatrul Evreiesc de Stat. O comedie de o oră și jumătate ne-a risipit gândurile întunecate și triste.
Întrebările au rămas…

CUM AR PUTEA OAMENII SĂ TRĂIASCĂ ÎN ARMONIE?
SĂ CONSTUIASCĂ O LUME MAI BUNĂ PENTRU GENERAȚIILE
CE VOR VENI?

bia 04

BIANCA MECU
Clasa a IX-a B
Slobozia, jud. Ialomița

Articolul precedentGânduri de 1 decembrie…
Articolul următorDrag de Dragobete