Justinian Marina, un Apostol al Bisericii și al Neamului Românesc, Un fiu al Vâlcii străbune

128

Așa l-a numit domnul Gheorghe Vasilescu în scrierile sale, iar noi rostim cu mândrie – un fiu al Vâlcii străbune.

Se spune că omul sfintește locul, o afirmație adevărată, dar puțin simplistă, dacă ne gândim doar la realizarile materiale  ale unui om. Doamna Zenovia Zamfir îmbogățește prin activitate sa publicistică și literară sensul acestei sintagme.

Dumnezeune ne dă gândul cel bun în imprejurări predestinate. Nascută pe meleaguri vâlcene, în comuna Stănești, satul Cioponești, destinul i-a hărăzit posibilitatea de a scoate la lumină fapte și dovezi despre strălucirea providențială a unor personalități ale ortdoxiei  noastre în speță  Patriarhul JUSTINIAN MARINA sau Mitropolitul BARTOLOMEU ANANIA.

Pe Mitropolitul Bartolomeu Anania  l-a evocat nu cu mult timp în urma in lucrarea intitulată  Amintiri ale măreției trecutului îngropat de veacuri –  comuna Glăvile.

Scriitoarea Zenovia Zamfir declară cu mândrie că Bunul Dumnezeu … a rânduit să vadă lumina zilei intr-un sat, pe Valea Cernei, pe unde odinioară  își purta  pașii Vrednicul de pomenire, Patriarhul Justinian Marina.

Satul Suiești, situat pe Valea Cernei este o zonă binecuvântată.În zilele noastre se aduce Slavă Bunului Dumnezeu în Mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.Totodată autoarea se dovedește interesată ca cititorul să descopere că pașește cu evlavie pe urmele Patriarhului din Stănești, în ideea că nu putem decât să fim mândri  că trăim pe aceste meleaguri.

Lucrarea începe cu interesantă mărturisire a Preafericitului Daniel, actualul  Patriarh al României, care evidențțiază rolul imens al Patriarhului Justinian Marina – în menținerea vie a flăcării religiozității pe aceste meleaguri și nu numai.

Citez  .. Astfel aducem prinos de recunoștință memoriei acestui vrednic Arhipăstor al ­Ortodoxiei românești, care a iubit Biserica lui Hristos din poporul român cu dragoste nețărmurită și a reușit, cu înțelepciune și ­dăruire jertfelnică, să apere, să păstreze și să transmită valorile eterne ale credinței noastre strămoșești.

Apreciez faptul că lucrarea, încă de la primele pagini, te atrage la lectură. Pentru că nu este pur și simplu o biografie, ci mai degrabă o analiză a modului în care Patriarhul Justinian Marina a reușit să-și ducă misiunea până la capăt, in condițiile socio-politice ale regimului comunist.  Om, dar mai ales ierarh, unul hărăzit de Dumnezeu, mărturisea George Stan, medicul personal al patriarhului.

Scriitoarea Zenovia Zamfir reușește să scoată în evidență încă de la începutul lucrării  părerea proprie a Patriarhului Justinian Marina față de puterea comunistă, referotor la misiunea sa. Orice instituție mare trebuie să aibă o strategie… a prevăzut că stăpânirea comunistă era de durată și Biserica trebuia să aibă o strategie pe termen lung. O strategie pe termen scurt presupune confruntare cu un dușman inegal și martirajul în masă- existau exemple în Bulgaria și Rusia. A încercat să găsească un modus vivendi, cum puncta Pr. Bartolomeu Anania, un dialog cu puterea, cu minimum de compromis posibil în orice act diplomatic. E de notat nevoia de-a-fi-împreună cu Sinodul și a luptat să nu aibă fisuri în Sinod, pentru a păstra Biserica puternică.

Autoarea lucrării dovedește că este bine documentată și precizează că, printr-o  tactică bine aleasă , Preafericitul  Justinian Marina a știut să gestioneze situația existentă în  parohiile din țară , când regimul comunist a  inchis multi preoți . Spiritul practic al Patriarhului  Justinian a făcut ca monahismul ortodox  să depășească  momentele de criză.  Citind, nu poți să nu sesizezi faptul că autoarea este mândră să dezvăluie cititorului aspecte din viața patriarhului, pe care le-a aflat de la diverse personalități ale  Bisericii Ortodoxe care l-au cunoscut personal. În anul 2009,  a organizat o manifestare cultural spirituală în memoria sa, la tâmpla bisericii Cuvioasa Paraschiva, adusă  pe cheltuială proprie și rectitorită  în localitatea natală. Este vorba de Biserica de lemn din Suiești, Biserica Neagră, așa cum i se mai spune în zonă. Scriitoarea afirmă:

„Candela aprinsă atunci spre veșnica aducere aminte și cinstire, a ars necontenit, prin organizarea a numeroase simpozioane, manifestări culturale, editarea unor cărți  despre viața și activitatea patriarhului, pe ogorul Domnului.”

Am precizat că autoarea este bine documentată și că aduce în discuție părerile și impresiile celor care  l-au cunoscut și au scris despre Patriarh. Înaltpreasfințitul  Părinte Arhiepiscop VARSANUFIE  decide înființarea unei mănăstiri în satul Suiești, acolo unde s-a nascut Patriarhul. Anul 2017, a fost anul comemorativ, când s-a vorbit mult despre Fericitul Patriarh ca apărător al Ortodoxiei în timpul comunismului, istoria Bisericii Ortodoxe Române fiind profund marcată de personalitatea Patriarhului Justinian Marina.

Scriitoarea Zenovia Zamfir povestește despre copilaria ierarhului vâlcean,  despre sfaturile și îndemnurile părintești , despre dorința mamei sale de a deveni preot – Preoția mea a fost visul sfânt al mamei mele.

De asemenea vorbește despre  trecutul înaintașilor săi și faptele acestora , care au lăsat urme adânci în sufletul tânărului fecior de țărani.

Apoi prezintă date biografice. Etapele vieții patriarhului sunt prezentate rând pe rând, vorbind desore preocuparea sa  de a fi mai presus de orice,, un preot cu mult prestigiu moral în tot ce a întreprins  ca preot, director de seminar, conducător de tipografie, președinte de societăți coorperatiste, publicist, Arhiereu Vicar și Mitropolit al Moldovei, insistând chiar asupra acestei perioade de la Iasi., perioadă când viitorul Patriarh desfășura numeroase activități sociale, ajuta copiii orfani, văduvele de război și bătrânii.

Cea mai mare parte din lucrare este dedicată activității de Patriarh, cu toate aspectele ei:

  • reorganizarea învățământului teologic
  • sporirea zelului pastoral al preoților
  • promovarea culturii teologice
  • cartea și tiparul bisericesc
  • restauraraea monumentelor istorice
  • rectitoriri de biserici și mănăstiri
  • înfăptuiri administrative ți gospodărești
  • canonizarea sfinților români
  • grija pentru românii din alte țări
  • legatura cu Bisericile Ortodoxe

Munca Patriarhului Justinian Marina a fost impresionantă, afirma scriitoarea. „Privind cu luare aminte spre ceea ce el a săvârșit, vom înțelege motivele pentru care întreaga obște l-a prețuit și l-a iubit.” În lucrare vom găsi și mărturisirea Patriarhului, inscripționată în zid, cu un an înainte de a trece la cele veșnice „… M-am luptat lupta cea bună. Credinţa am păzit. Am ajuns la capătul drumului vieţii. De acum încolo, mă aşteaptă răsplata dreptăţii, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul cel drept în ziua aceea”.

Autoarea  prezintă  în lucrarea sa  și părerea unor personalități ale Bisericii Ortodoxe Române,  care l-au definit ca slujitor și apărător al Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul Justinian Marina va rămâne în conștiința neamului românesc ca Un Apostol al Bisericii și al Neamului Românesc,                                                  

Un fiu al Vâlcii străbune!

Jeni Ioana Dicu

Articolul precedentȚara-n care m-am născut. Manifest politic
Articolul următor116 ani de la nașterea scriitoarei Cella Serghi