Marin Preda s-a născut la aproape 4 ani după Primul Război Mondial, în ziua de 5 august 1922, în satul Siliștea-Gumești, Teleorman. Tatăl, Tudor Călărașu, iar mama Joița Preda, care avea pensie de văduvă; ca să n-o piardă, n-a făcut acte cu Tudor Călărașu. Marin Preda, a purtat numele mamei. A avut următorii frați și surori: Alexandru Preda, Ilie Călărașu (Paraschiv), Ilinca Preda, Gheorghe Călărașu (Achim), Mița-Maria (Alboaica) Preda, Ion Călărașu (Nilă), Ioana (Tița).
După ce a învățat în Siliștea-Gumești, în vara anului 1937, se înscrie la concursul de admitere la Școala Normală de Învățâtori din Câmpulung Muscel, dar fiindcă a fost respins din cauza miopiei, s-a înscris la Școala de Arte și Meserii de la Miroși. Aici îl cunoaște pe „așa zisul librar” Constantin Păun, de fapt institutor cu carte „care vede” ceva special în Marin Preda; acesta îl ajută-nu doar la înscriere-în Școala Normală „Andrei Șaguna” din Abrud; după 1 an-din lipsă de elevi-se mută la Școala Normală din Cristur-Odorhei (pentru 2 ani), apoi la Școala Normală din Buzău; ultimul an școlar l-a urmat la Școala Normală pentru Învățarea Poporului Român din București.
După absolvirea Școlii Normale, în vara anului 1941, merge la Fierbinți pe șantier pentru a câștiga cinstit niște bani.
Toamna s-a angajat corector la revista Timpul. În anul următor, a debutat în această revistă cu schița <Pârlitu’>.
În anul 1948, a debutat editorial cu un volum de nuvele sub titlul „Întâlnirea din pământuri. După 7 ani, în 1955 a publicat primul volum din romanul „Moromeții”; volumul 2, l-a publicat în anul 1967.
A mai scris: „Desfășurarea”, „Risipitorii”, „Intrusul”, „Marele singuratic”, „Viața ca o pradă”, „Delirul” și „Cel mai iubit dintre pământeni”.
În anul 1954, a fost ecranizat romanul „Desfășurarea”, în regia lui Paul Călinescu;
În anul 1956, i s-a conferit Premiul de Stat pentru romanul „Moromeții”;
A fost corector la România Liberă, redactor la „Viața Românească”;
Din anul 1968, a fost vicepreședinte la USR;
În anul 1970 a fost instalat director al editurii „Cartea Românească”;
În anul 1971 a primit „Premiul USR” pentru cartea „Marele singuratic”;
În anul 1974, a fost primit ca membru corespondent în Academia Română;
În anul 1980 a fost ales deputat în MAN;
A mai scris și publicat schițe și povestiri: „Strigoaica”, „Salcâmul”, „Calul”, „Noaptea”, „La câmp” ș.a.
A frecventat cenaclul „Sburătorul”, patronat de criticul Eugen Lovinescu;
Ecranizări: „Porțile albastre ale orașului” ‘(1973), „Marele singuratic” (1976), „Intrusul” și „Imposibila iubire”, (1983), „Moromeții” (1988) și „Cel mai iubit dintre pământeni” (1993);
A tradus romanul „Ciuma” de Albert Camus, apoi „Demonii” după F.M.Dostoievski, împreună cu Niculae Gane;
A fost căsătorit cu’:
• poeta Aurora Corn (1954-1958);
° criticul literar Eta Vexler, evreică emigrată în Franța, în 1970;
° Elena Mitea, singura care i-a dăruit copii (2); înainte de a muri, erau în divorț;
Pentru tot ce ne-a lăsat în plan literar, Vașnică recunoștință!
Prof. filolog, Ana Vasile, filiala UZPR-Olt, „Pan M. Vizirescu”
