În cadrul dezbaterii care a avut loc aseară la București, Viorica Dăncilă nu a ezitat să aducă în discuție, condiția ”ăstora”, a românilor din diaspora. Cu doar câteva zile înaintea dezbaterii candidatul Dăncilă afirma sus și tare că Iohannis, contracandidatul său nu a mai interacționat cu diaspora, că nu s-a mai interesat de problemele ei și că nu a mai adus-o în discuție în cadrul campaniei.
PSD-ul ce a făcut doamna Dăncilă?
Îmi permit să vă răspund în calitate de cetățean al României, rezident în diapsora și implicat în cauza românilor de aici. Vă dau dreptate că diaspora v-a interesat și ați adus-o mereu în discuție, dar totodată vă subliniez că acest interes s-a manifestat în preajma campaniei electorale și cam atât. Reamintesc aici ura instaurată în timpul conflictelor din 10 august între noi, cei din diapora și autoritățile centrale sau răutățile și jignirile aduse nouă de membrii partidului pe care îl reprezentați. Nu de puține ori am fost luați peste picior și ni s-a subestimat potențialul, lucru penalizat în primul tur, unde partidul dvs. nu a depășit 6% în diaspora.
Românii sunt mai pregătiți ca niciodată să taxeze incompetenza, iar repercursiunile vor fi imediate dacă clasa politică nu adoptă strategii moderne. Reîntoarcerea românilor acasă poate fi în fructificată în beneficiul comunităților locale și a națiunii. Respectul în acest caz poate fi soluția tuturor problemelor. Vă readucem aminte că diaspra nu este alcătuită din românii care au plecat de bună voie ba dimpotrivă și nu vă este permis să vă adresați acestora cu astfel de apelative.
De ce este importantă diaspora?
În străinătate trăiesc aproximativ 3,6 milioane de români potrivit ONU, în 2017, dintre care 2,7 milioane (echivalentul a 20% din populația României) sunt persoane apte de muncă, din care se crede că 15% au o înaltă specializare (medici, ingineri, profesori, ect.). Condițiile socio economice și politice din ultimii 30 de ani i-au determinat pe mulți să emigreze, dar asta nu înseamnă că noua lor viață nu a mai avut de-a face cu cei rămași acasă (părinți, copii sau parteneri de viață). Diasporeanul a reprezentat mereu contactul dintre lumea satului și lumea civilizată din occident concretizându-se totodată în motorul de schimbare prin modernizare a celor rămași acasă. De aici derivă întrebarea: Nu era în competența guvernelor care s-au tot perindat să îmbunătățească condiția cetățenilor români și a nu a diasporenilor?
Într-un joc al întrebărilor și răspunsurilor, îmi permit să subliniez că răspunsul este evident, dar totuși schimbarea a venit din partea celor de departe, al celor care de multe ori au fost criticați și jigniți. Remitențele trimise acasă reprezintă un ajutor substanțial în completarea pensiilor și salariilor foarte mici, iar acestea (n.r. remitențele) reprezintă procente semnificative din PIB-ul țării (8% din PIB în 2008, ca ulterior procentul să se stabilizeze în jurul a 4-5% din PIB). Capitalul uman a fost și este de asemenea, de mare importanță pentru dezvoltarea societății românești. Cunoștințele și ideile occidentale insuflate celor rămași acasă au putut fi observate în schimbarea radicală a hărții votanților. Cine se aștepta la albăstrirea zonelor considerate sărace ale României (Moldova, Oltenia), dar iată că schimbarea și dorința pentru o românie normală a ajuns și la urechile acelor persoane.
Prin urmare, diaspora este importantă și a reprezentat mereu motorul de ”emancipare” și schimbare al celor rămași acasă și totodată, un ajutor important pentru economia națională, motiv pentru care războiul declarațiilor și jignirilor la adresa diasporei trebuie să înceteze.
